marți, 22 iunie 2010

printre picaturi

Scriu ploii un fagment in semn de multumire pentru ca muzica stropilor ei face ca linistea mea sa fie perfecta. Picatura cu picatura o ascult, si de o vreme incep sa inteleg ce imi spune. Ropotul ei imi vindeca nervii zdrentuiti de trecerea timpului, imi alunga gandurile pe care nu vreau sa le mai aud si face ca fruntea mea sa para cu mult mai tanara. Doamne cata nevoie aveam de ploaie, si cata sete de linistea ce numai ploaia o poate aduce, de linistea pe care o lasa dupa ce iti spala sufletul. Forta ei ma umple de energie si imi pune la indemana curajul lasat cinestie pe unde, imi aminteste de vointa mea si de misiunea pe care o am de indeplinit aici pe planeta asta albastra. Imi intareste convingerea ca exista viata si ca aceasta isi urmeaza cursul.
Ploaia seamna foarte bine cu viata noastra, uneori linistita, alteori ca o furtuna, dar la o anumita perioada de timp apare si curcubeul, asta ca sa existe si o pata de culoare si sa nu fie numai gri.
Ce bine ca lacrimile cerului nu sunt amare ci dulci, pline de bucurie si dragoste, pentru ca este singura explicateie pe care o am la felul cum izbesc pamantul si se spulbera doar pentru a sustine viata.
Ploaia este singurl meu sentiment.

10 comentarii:

Anonim spunea...

totul e bine, liftul merge
viaţa trece

Anonim spunea...

Niciodata nu m-a indispus ploaia ,cum aud multi zicand si acuzand ploaia ,sau furtuna ,sau fulgerele si tunetele ma fac sa aud glasul cerului.Poate trebuia sa rostesti cu toata gura ,pe care sa fie plasat si un zambet cald ..multumesc Tie,celui care trimiti ploaia si sa scrii cu mandrie asta ,s-ar fi bucurat ,ar fi vazut ca tu te lauzi cu El,cam asta e singurul lucru cu care-i place sa ne laudam.E foarte placut sa simti ploaia ,sa te bucuri de linistea ce o lasa in noi.de curatenia ce o face ,de puterea ce o da ea ,de viata ce o reda, e iubita de toti romanticii chiar;).Ce frumos e sa stai in bratele cuiva,avand fereastra deschisa ,sa stai asa doar si sa asculti stropii cum lovesc sticla...ai atunci acea senzatie de albastru,dupa care tanjim cu totii.Nu am stiut defini sentimentul acesta..al ploi ..e acel sentiment al regasirii sinelui,al renasterii,al recapatarii puterii si a curajului pierdut.
...P.S. Liftul merge,viata trece? Pierd trenul asta,ma urc in celalat,app de lift,iar pana atunci imi mai odihnesc oasele obosite.Iar viata trece? A oricui trece,nu e nimeni nemuritor sau care sa ramana vesnic tanar .Am pierdut un prieten de 26 de ani..nu conteaza cat de lunga e viata ,conteaza ce lasam in urma noastra...placere sau durere,bucurie sau necaz,am ricicat pe cineva,sau l-am doborat mai rau de cum era.Acel tanar mi-a dat mana lui si m-a ridicat cand eram in vale,nu in varful muntelui !!! Iar ironic si rauvoitor ..stimate Anonim ,putem fi cu usurinta...
Cu respect ...

Anonim spunea...

când plouăn şi plouă ... dimineaţa stau fericită lângă aragaz
da ...
e splendid să ai 26 de ani. nu mai pierde nimic. viaţa e de trăit nu de povestit.

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
R spunea...

Superb... Imi place mult... Si se vede ca ceea ce scrii... simti! Mult succes..!

Unknown spunea...

iubesc ploaia... :)

Filip spunea...

Si eu iubesc ploaia numai ca are doua taisuri. Poti renaste sau ... nu vreau sa scriu.:)

Anonim spunea...

Printre atatia iubitori de ploaie se pare ca sunt singura ce nu ii vede frumusetea. Sunetul stropilor de apa izbindu-se de pamant la o distanta de o fractiune de secunda unul de ceilalti pentru mine reprezinta agitatie,neliniste. Emotii puternice ce evit sa le simt cat mai mult posibil.(desi rar reusesc) In fine,revenind,postarea este superba!

Marcela Gramatic spunea...

frumoasa comparatie intre viata noastra si ploaie......nici nu-mi imaginez cum ar fi daca nu ar exista acele furtuni cu tunete si fulgere......adevarate minuni ale naturii!!

Kry spunea...

ploaia....superba